Sari la conținut

Reper cultural

Mănăstirea Comana

Lăcașuri de cult · Comana, Giurgiu

Mănăstirea Comana, din județul Giurgiu, a fost ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 ca mănăstire-cetate, pe o insulă în mijlocul mlaștinilor de pe Neajlov. Accesul se făcea printr-o poartă în nordul incintei, după un pod de lemn ușor de incendiat la vreme de primejdie. Ruinată până la sfârșitul secolului al XVI-lea, a fost refăcută în 1588 de boierul Radu Șerban și apoi, în 1699–1700, de Șerban Cantacuzino.

Mănăstirea Comana, Comana.

Sursa foto

Radu Șerban

În 1588, boierul Radu Șerban a reclădit mănăstirea folosind ruinele vechii ctitorii, mai ales zidul de incintă, și s-a lăsat zugrăvit cu soția sa, Elina, la intrarea în pronaos. Devenit domn al Țării Românești, a repictat biserica în 1609 și a pus să i se adauge chipului însemnele domnești. A murit în 1620 la Viena, unde se refugiase după pierderea tronului, iar în 1640 fiicele lui, Anca și Elina, i-au adus rămășițele în țară și le-au îngropat la Comana.

Surse: Wikipedia — Mănăstirea Comana

Necropola Cantacuzinilor

Tot în 1640 a fost adus la Comana trupul lui Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul și ginerele lui Radu Șerban, mort în 1627 la Raab. În 1667 a fost înmormântat aici Drăghici Cantacuzino, fiul Elinei, mort la Constantinopol, iar biserica a devenit loc de înhumare pentru ramura lui. La refacerea din 1699–1700, strănepotul Șerban Cantacuzino l-a pomenit pe Radu Șerban în pisanie drept prim ctitor.

Surse: Wikipedia — Mănăstirea Comana

Unde se află

Str. Radu Şerban 392, Comana, Giurgiu

Vezi activitățile și reperele din zonă →

Surse documentare

Text revizuit la .

Organizatori în apropiere

Locuri de interes în apropiere