Reper cultural

Mănăstirea Chiajna din Giulești

Lăcașuri de cult · București, Municipiul București

Ruinele Mănăstirii Chiajna, la marginea cartierului Giulești, sunt rămășițele unei biserici neoclasice uriașe pentru vremea ei: 43 de metri lungime, 17 metri înălțime și ziduri groase de unul până la doi metri. Construcția a început în domnia lui Alexandru Ipsilanti (1774–1782) și s-a terminat sub Nicolae Mavrogheni (1786–1790). Din 2008, aici a fost reluată viața monahală.

Mănăstirea Chiajna din Giulești, București.

Sursa foto

Biserica nesfințită

Legenda spune că biserica ar fi blestemată: preoții n-au slujit niciodată în ea, pentru că turcii au bombardat-o chiar înainte de sfințire, crezând că e o cetate, iar actele ei au ars. Alte surse arată că mănăstirea funcționa în 1792 și a fost părăsită în vremea ciumei, sub Mihai Șuțu, după ce mitropolitul Cosma Popescu a murit de ciumă chiar aici. Turla s-a prăbușit la cutremurul din 1977.

Surse: Wikipedia — Mănăstirea Chiajna

Ruina de azi

Ruinele sunt monument istoric și fac parte din situl Mănăstirea Chiajna–Giulești. Stau la mai puțin de 20 de metri de calea ferată București–Craiova, iar avioanele trec la joasă altitudine chiar pe deasupra lor, așa că zidurile suferă continuu. Mănăstirea reînființată are hramurile Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul și Sfinții Martiri Brâncoveni.

Surse: Wikipedia — Mănăstirea Chiajna