Cetatea Troesmis - situl arheologic

De la cetatea getică la castrul roman

Cea mai veche mențiune a Troesmisului apare în „Ponticele” lui Ovidiu. În jurul anului 15 d.Hr., cetatea getică a fost cucerită de Lucius Pomponius Flaccus și dată regelui trac Rhescuporis al II-lea.

După războaiele dacice ale lui Traian, Legiunea a V-a Macedonica a fost mutată de la Oescus la Troesmis, unde a staționat între 107 și 163. Lângă castru s-au dezvoltat două așezări, canabae și orașul civil Troesmis, care a devenit municipiu în jurul anului 175, sub Marcus Aurelius.

Surse: Wikipedia — Castrul roman Troesmis, Wikipedia (engleză) — Troesmis

Garnizoană pe limesul Dunării

Troesmis făcea parte din sistemul de apărare al graniței Moesiei. Orașul a fost distrus în a doua jumătate a secolului al III-lea, în timpul invaziilor gotice, și refăcut apoi. Sub Dioclețian a devenit castrul Legiunii a II-a Herculia, a cărei comandă se afla aici potrivit Notitia Dignitatum. A fost refăcut din nou de Iustinian.

Cetatea apare în principalele izvoare antice: la Ptolemeu, în Itinerarium Antonini, între Beroe și Arrubium (Măcin), și pe Tabula Peutingeriana.

Surse: Wikipedia — Castrul roman Troesmis, Wikipedia (engleză) — Troesmis

Cetatea de est și cetatea de vest

Ruinele se întind între balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia. Cetatea de est, pe un platou deasupra carierelor de granit, are 120 pe 145 de metri, turnuri în formă de potcoavă la colțuri și bazilici în interior. Cetatea de vest, pe un promontoriu la 36 de metri deasupra nivelului mării, are plan trapezoidal și se vede de departe de pe Dunăre.

Între ele se afla așezarea civilă, delimitată de trei valuri cu șanțuri, cu patru faze de dezvoltare între secolele II și VII. Au fost identificate valuri de apărare, un canal, două apeducte și un mithraeum.

Surse: Wikipedia — Castrul roman Troesmis, Wikipedia (engleză) — Troesmis

Pietrele vândute și inscripțiile duse la Paris

Între 1861 și 1867, o echipă franceză condusă de Boissière și Ernest Desjardins a găsit aici 55 de inscripții latine despre istoria orașului și a legiunilor. Primele săpături le-a făcut Engelhardt, reprezentantul francez în Comisia Dunării, în 1864–1865. Monumente de la Troesmis duse de el la Paris se află astăzi la Muzeul de la Saint-Germain-en-Laye.

Mai târziu, situl a fost concesionat pentru agricultură, iar pietrele cetății au fost vândute ca material de construcție la Galați și Brăila. Din cauza acestui jaf, din ziduri a rămas doar miezul, iar terenul păstrează urmele carierelor. Cercetările au fost reluate în 2011.

Surse: Wikipedia (engleză) — Troesmis, Wikipedia — Castrul roman Troesmis

Legile municipiului, gravate în bronz

În 2002, autoritățile române, împreună cu cele britanice, au recuperat două table de bronz cu legile municipiului Troesmis, emise în timpul lui Marcus Aurelius, care fuseseră furate și scoase la licitație la Londra. Tablele, de 67 pe 54 și 59 pe 50 de centimetri, cântăresc împreună peste 50 de kilograme. Ele păstrează capitole despre alegerea solilor orașului și condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească candidații.

Surse: Wikipedia — Castrul roman Troesmis

Monument istoric

Situl arheologic Troesmis este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul TL-I-s-A-05952 și în Repertoriul Arheologic Național cu codul 161473.01.

Surse: Lista monumentelor istorice – TL-I-s-A-05952, Wikipedia — Castrul roman Troesmis

Unde se află

"Iglița”, extravilan, la cca. 2,5 km N de limita nordică a satului, pe malul drept al brațului Măcin, Turcoaia, Tulcea