Reper cultural
Cetatea Giurgiu
Cetăți și situri arheologice · Giurgiu
Cetatea Giurgiului, lângă Biserica Sfântul Nicolae, este una dintre cele mai vechi construcții militare din Țara Românească. Stătea pe o ridicătură înconjurată odinioară de apă din toate părțile; după construirea digului Dunării, a rămas lipită de acesta. Prima mențiune a orașului și a cetății este din 23 septembrie 1403, din vremea lui Mircea cel Bătrân.
Între domni și sultani
Cetatea avea rol defensiv împotriva Imperiului Otoman. A căzut în 1417, după lupte grele, în vremea sultanului Mehmed I, dar în secolul al XV-lea a schimbat stăpânii de mai multe ori: Dan al II-lea a cucerit-o în 1427, a revenit turcilor sub Alexandru Aldea, iar în 1445 Vlad Dracul a recucerit-o împreună cu cruciații unguri, italieni și burgunzi.
Surse: Wikipedia — Cetatea Giurgiu
Descrierea lui Wavrin
Comandantul burgunzilor, Waleran de Wavrin, i-a descris-o unchiului său, cronicarul Jean de Wavrin: în insula Giurgiului se înălța un castel foarte puternic, pătrat, cu câte un turn gros, tot pătrat, în fiecare colț, cel mai mic mai mare și mai tare decât cel de la Turtucaia. Spre țărm, două ziduri scurte coborau de la castel până la mal, terminate cu alte două turnuri întărite cu lemn.
Surse: Wikipedia — Cetatea Giurgiu
Unde se află
Pe malul stâng al Braţului Sf. Gheorghe, la V de Şoseaua Portului, Giurgiu
Vezi activitățile și reperele din zonă →Surse documentare
Text revizuit la .