Reper cultural

Castelul Banloc

Castele, palate și conace · Banloc, Timiș

Castelul Banloc, la 50 de kilometri de Timișoara și la 7,5 kilometri de Deta, a fost ridicat în 1793 de contele Lázár Karátsonyi, pe temelii mai vechi, într-un parc cu arbori valoroși. A trecut prin perioade de glorie și de abandon. Din 1935 a fost reședința Principesei Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea, iar cutremurul din iulie 1991 l-a grav avariat.

Castelul Banloc – Banloc

Sursa foto

Contele Karátsonyi și castelul din 1793

Unele mărturii sugerează că Banlocul ar fi fost, între 1552 și 1716, sediul pașei de la Timișoara. Despre castelul actual se știe sigur că a fost ridicat pe temelii vechi în 1793 de contele Lázár Karátsonyi. Clădirea și parcul au fost înfrumusețate pe tot parcursul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului XX.

Lampadarele de fier forjat din colțurile curții de onoare purtau anul 1793. Pe aticul fațadei de sud se afla blazonul de piatră al familiei Karátsonyi, păstrat și după ce castelul a intrat în proprietatea Casei Regale.

Surse: Wikipedia — Castelul Banloc

Arhitectura: curtea de onoare și zeul Pan

Castelul are plan în formă de U, ziduri groase de circa 1,25 metri din cărămidă arsă și fațada principală spre sud. Spre nord, cele două aripi închid o curte terasată, curtea de onoare. Fațada spre parc este mai bogat decorată, cu ferestre de pod baroce și altoreliefuri cu motive heraldice și mitologice.

Fiecare intrare în pivniță avea un altorelief potrivit cu destinația ei: la pivnița de vin, un amoraș care dăruiește un ciorchine de struguri; la cea de lemne, zeul Pan cântând la nai. Deasele reprezentări ale lui Pan ar putea fi legate de numele localității: Panloch, Panloc, Banloc.

Surse: Wikipedia — Castelul Banloc

Camera egipteană și mumia contelui

După o călătorie în Egipt, Jenő Karátsonyi (1861–1933), nepotul lui Lázár, a încadrat fațada cu două porți masive care combină elemente din Egiptul antic cu neogoticul englezesc. În parc a existat, până la cutremurul din 1991, un pavilion în același stil, numit „Camera egipteană”, unde se afla și o mumie adusă din Egipt.

Un articol din 1939 descria parcul cu statui și inscripții romane aduse de la Sarmizegetusa și unul dintre cei o sută de salcâmi aduși din America în vremea Mariei Tereza. În castel erau antichități, tablouri rococo, miniaturi, sculpturi de marmură italiene și o colecție de arme.

Surse: Wikipedia — Castelul Banloc

Principesa Elisabeta și Domeniul Regal Banloc

După Primul Război Mondial, ocupația sârbă a adus primele devastări. Grevat de datorii, ultimul conte, Imre Karátsonyi-Keglevich, a vândut în 1935 ce mai rămăsese din domeniu, inclusiv castelul și parcul, Principesei Elisabeta, fosta regină a Greciei și sora regelui Carol al II-lea. Ea a renovat întregul ansamblu, iar castelul a cunoscut o ultimă perioadă de glorie.

Decorațiile castelului au inspirat-o la amenajarea Palatului Elisabeta din București. Grifonul înaripat de pe blazonul familiei Karátsonyi și de pe mobilierul Empire al castelului apare și în decorul palatului de pe Șoseaua Kiseleff.

Surse: Wikipedia — Castelul Banloc

Orfelinat, școală și cutremurul din 1991

După 1948, statuile parcului au fost vandalizate, iar arhiva și biblioteca au fost arse. Castelul a fost pe rând sediu de Gospodărie Agricolă de Stat (1950–1956), ocol silvic (1956–1958), cămin de bătrâni (1958–1964), orfelinat (1966–1983) și școală cu clasele I–X (1983–1991). Cutremurul din iulie 1991 a prăbușit aticul, care a spart acoperișul și tavanul salonului de la etaj.

Surse: Wikipedia — Castelul Banloc