Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa

De la muzeul de la Sfântul Sava la Kiseleff

Prima colecție de istorie naturală a fost expusă în 1834 în „Museul Național din Bucuresci”, în sălile Colegiului Sfântul Sava, din inițiativa marelui vornic Mihalache Ghica, care a dăruit 150 de minerale, 213 cochilii, fosile și animale naturalizate. Muzeul s-a mutat apoi în casele Hiotu, în Palatul Academiei și în clădirea Universității. Grigoriu Ștefănescu, profesor de geologie și descoperitorul dinoteriului, l-a condus 28 de ani.

În 1903, Grigore Antipa i-a prezentat premierului Dimitrie A. Sturdza un memoriu pentru un „muzeu de istorie naturală demn de capitala țării”. Clădirea de la capătul Șoselei Kiseleff, realizată de inginerul Mihail Rocco, cu fațada proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, a fost terminată în 1906, iar muzeul a fost inaugurat la 24 mai 1908, în prezența regelui Carol I. Antipa l-a condus 51 de ani, iar din 1933 muzeul îi poartă numele.

Surse: Wikipedia — Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Dioramele care au făcut școală

La inaugurare au fost deschise 16 săli, dintre care una cu patru diorame biogeografice, deșertul Sahara, savana africană, preria americană și tundra, printre primele realizate în lume și luate ca model de multe muzee. În 1914 au fost deschise secțiile de geologie, mineralogie, paleontologie, anatomie comparată, antropologie, etnografie și, în premieră mondială, ecologie, prezentată tot prin diorame. Scheletul fosil de dinoteriu a fost adus aici în 1911.

Surse: Wikipedia — Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Colecția Mitrea

Cea mai prețioasă donație primită vreodată de muzeu a venit în 1882 de la Ilarie Mitrea, medic din Rășinari în armata colonială olandeză din Indonezia: circa 1.000 de specii de insecte, moluște, pești, reptile, păsări și mamifere. Lăzile au stat nedesfăcute până în 1894, ceea ce le-a salvat de incendiul din 1884 care a distrus ierbarul și colecțiile de geologie ale Universității.

Surse: Wikipedia — Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Război, cutremure și expediții

Muzeul a suferit în cutremurul din 1940 și în bombardamentele din 1944, anul morții lui Antipa. În 1944 a primit aici adăpost marea colecție de fluturi a lui Aristide Caradja. Clădirea a fost extinsă cu două aripi în 1957, a fost grav avariată de cutremurul din 4 martie 1977 și redeschisă în aceeași toamnă. Specialiștii muzeului, una dintre cele mai mari echipe de zoologi din țară, au făcut expediții în Tanzania, Indonezia și Brazilia și au cercetat Delta Dunării, Dobrogea, Maramureșul și masivele Carpaților.

Surse: Wikipedia — Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”