Vizită la Secția de Științele Naturii – Muzeul Bistrița

Ce vei face

Primele piese ale Secţiei de Științele Naturii – păsări şi mamifere – datează din anul 1950, anul înfiinţării Muzeului Regional din Bistriţa, dar secţia este constituită ca atare în anul 1976 când păsărilor şi mamiferelor li se adaugă minerale, roci, fosile, geme şi ierbare. Expoziţia permanentă a Secţiei de Ştiinţele Naturii pune la dispoziţia vizitatorilor şi specialiştilor cele mai reprezentative piese din cele peste 8000 existente în patrimoniul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Expoziţia dispune de șapte săli de prezentare fiind alcătuită din două sectoare tematice: geologic şi faunistic. Sectorul geologic, cel mai amplu, include în special “Mineralogia estetică a zonelor Rodna (BN), Baia Mare (MM) și a Munților Apuseni”, “Concreţiuni grezoase din România”, “Petrografia Munţilor Rodnei, Bârgău şi Călimani”, „Floră și faună fosilă din Transilvania”, care ocupă primele patru săli ale expoziției şi continuă pe coridoarele Secţiei de Ştiinţele Naturii, în curtea și în fața muzeului. În acest spaţiu, vizitatorii se vor putea bucura de prezenţa mineralelor și a „florilor de mină” spectaculoase, de o deosebită valoare estetică şi ştiinţifică, eşantioane de sulfuri, sulfosăruri, carbonaţi, sulfaţi, oxizi, minereuri, roci magmatice, metamorfice și sedimentare, concreţiuni grezoase de diferite tipuri şi dimensiuni (unele fosilifere, cum sunt cele de la Izvoarele – jud. Constanța), o parte importantă a acestora provenind de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, dar și fosile din diverse ere geologice. Colecţia aşa-numitelor ,,minerale rare”, semnificative din punct de vedere mineralogic, cuprinde eşantioane provenite de pe arealul românesc, care au fost descrise ştiinţific în premieră la noi în ţară. Colecţia de concreţiuni grezoase a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, cu exemplare din România, depăşeşte 1000 de piese, de la nuclee-centre de concreţionare la forme de dimensiuni metrice constituind cea mai mare colecţie din Europa. Din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt prezente concreţiuni din aflorimentele de la Domneşti, Rusu-Bârgăului şi Crainimăt. Dintre fosile, sunt etalate eșantioane de faună și floră fosilă din Transilvania: molari de mamut de la Săsarm și Uriu (jud. Bistriţa-Năsăud), corn de elan fosil de la Mărișel (jud. Bistriţa-Năsăud), pește fosil de la Cheile Baciului (jud. Cluj), faună miocenă de la Gârbova de Sus – jud. Alba, faună și floră pannoniană și ponțiană de la Cușma și Budacul de Sus – jud. Bistriţa-Năsăud, faună Miocen inferioară de la Coruș – jud. Cluj; gastropode de la Dealul cu Melci din județul Alba, bogat punct fosilifer al Transilvaniei, de cca 65-70 milioane de ani vechime (Cretacic superior), contemporane cu dinozaurii. Sectorul faunistic expune specii de insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere şi trofee de vânătoare, din ţară şi din străinătate, reprezentat în ultimele trei săli ale expoziţiei. În sala dedicată acvariilor cu pești exotici care fascinează prin diversitatea lor de forme, culori și comportamente, întâlnim unele din cele mai apreciate grupuri ce provin din America de Sud, Africa și Australia, cu exemplare din familiile Characidae, Cichlidae și Melanoteniidae. În sala dioramei, tematica acesteia aduce în fața publicului vizitator principalele habitate naturale întâlnite pe teritoriul țării noastre, mergând de la habitatul de stâncărie până la cel de luncă și baltă, în care sunt prezente specii de păsări, amfibieni, reptile și mamifere (vulturul negru, acvila de munte, ierunca, cocoșul de munte, sturzul cântător, mierla neagră, ghionoaia verde, mierla gulerată, huhurezul mare, chirigița neagră, grangurul, ciuful de pădure, dumbrăveanca, potârnichea, prepelița, fazanul, nagâțul, fluierarul, corbul, cocorul, barza albă, gâsca mare, rața mare, rața mică, corcodelul mare, șorecarul, broasca, broasca țestoasă de uscat, broasca țestoasă de apă, capra neagră, râsul, ursul, lupul, pisica sălbatică, vulpea, bursucul, veverița, căprioara, hârciogul etc). În această sală este expusă și colecția de fluturi de zi și de noapte din județul Bistrița-Năsăud și din Transilvania. În ultima sală sunt expuse trofee de vânătoare: colecția de animale exotice din Africa de Sud (trofee de antilopă liră Bontebok, zebră, antilopă Kongoni, antilopă Marele Kudu, antilopă Orix, antilopă Gnu, gazelă Thompson), cranii de lup (medaliate cu aur, argint şi bronz), blană de urs (medaliată cu aur), trofee de cerb şi căprior, mistreţ – colţi (două trofee medaliate cu aur), cap de mistreţ, blănuri de lup, bursuc, capră neagră. Rezultatele studiilor asupra obiectelor (eşantioanele sau piesele) secţiei sunt publicate în anuarul Studii şi cercetări Seria Geology – Geography, Seria Biology. La muzeul bistrițean au loc anual manifestări științifice (conferințe, sesiuni de comunicări, simpozioane, workshopuri), iar lucrările prezentate, unele în limbi de circulație internațională, sunt publicate în paginile revistei. Activitatea cultural-ştiinţifică, informativă, cu valenţe educative se materializează şi prin saloane de minerale, roci, fosile, geme, organizate anual. Exponatele Secției de Științele Naturii sunt valorificate și prin activități de pedagogie muzeală, la care participă copii de diferite vârste, începând de la nivelul preșcolar până la cel liceal, dar și studenți. Activitățile constau în vizite și lecții tematice inițiate de cadrele didactice, în activități organizate de personalul de specialitate al muzeului (SALONUL DE MINERALE, FOSILE ȘI GEME), cu ocazia unor zile internaționale/mondiale (ZIUA DARWIN, ZIUA MONDIALĂ A VIEȚII SĂLBATICE, ZIUA FLORII DE COLȚ, ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI, ZIUA MONDIALĂ A APEI, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂSĂRILOR, ZIUA PĂSĂRILOR ȘI A ARBORILOR, ZIUA COPILULUI etc), în cadrul programelor naționale „ȘCOALA ALTFEL” și „SĂPTĂMÂNA VERDE” , a unor proiecte educaționale sau alte activități interactive.