Vizită la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa

Ce vei face

Stilul inițial a fost cel neoclasic, păstrat de capela reședinței, stil care se impusese cu predilecție în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza „preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrările au fost finalizate în 1855. În spatele Palatului, într-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza a zidit, la 1811, în stil neoclasic, biserica ce servea de capelă a curții, având la intrare coloane cu capiteluri ionice. În interior, nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evangheliști, zugrăviți pe pandantivii de la baza turlei. În pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei Sturdza. În noua amenajare, Palatul de la Ruginoasa vine să reîntregească rețeaua muzeală din România, cu unul dintre cele mai atractive obiective. Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, închis pentru public la finele anului 2008, pentru lucrări de consolidare finalizate în 2010, se află astăzi la finalul unei noi etape de redefinire tematică. În baza documentelor originale enumerate mai sus și a schitelor, din conținutul acestora au fost reconstituite numeroase obiecte de mobilier: galerii din lemn sculptat (din esențe de nuc sau stejar, în funcție de destinația inițială), biblioteca în stil gotic din lemn sculptat, cuier din lemn, lambriu și ancadramente din lemn sculptat pentru holul de intrare, console cu oglindă în stil Ludovic, cufăr de călătorie, scaune pentru salonul de recepție. Din acest punct al muzeului, vizitatorul este invitat să parcurgă rând pe rând spații cu destinații diferite, dispuse și amenajate conform indicațiilor documentelor vremii, salonul și camera de oaspeți, cămara-bufet și sufrageria. Cu scopul declarat de a forma o audiență constantă, aducând la muzeu acea categorie de public iubitoare de evenimente cultural-recreative, de tipul concertelor, audițiilor muzicale, serilor de muzică și poezie, a fost amenajat la parter un salon de recepție. Toate încăperile muzeului au galerii din lemn sculptat și draperii realizate conform schițelor din documentul original. Pereții au fost decorați cu casete de stucatură, ritmate, în funcție de registrul general propus, cu cornișe interioare și o cromatică adecvată perioadei. Motivele decorative folosite au fost cele specifice: frunza de acant, buchetele și ghirlandele de flori. Una dintre regulile de aur aplicate a fost respectarea relației dintre tapiterie – tapet – lambrochenuri – elemente de stucatură și piesele de mobilier.